Noi nu ne crizăm

De când ne ştim suntem în criză. „Dar mai săraci ca acum şi de când ne ştim, n-am fost niciodată”, vorba lui Creangă. Această sărăcie românească este una spirituală. Criza financiară are la bază o criză spirituală. Ce-i de făcut? Dacă ne uităm la ştiri ne încărcăm negativ şi dacă nu facem nimic cu încărcătura adunată ne crizăm şi noi, ajungem îngrijoraţi sau chiar depresivi. Apostolul Pavel spunea că noi nu suntem ca cei ce nu au nădejde. Creştinii au grupa sanguină a Domnului Isus, grupa biruinţei. Noi sfidăm logica, raţiunea şi aşteptările prea realiste ale lumii. Încrederea noastră nu este în guvern, nici în FMI şi nici în UE. Noi nădăjduim în Domnezeul abundenţei, care nu intră în criză şi nici în recesiune. La El găsim oricând dragoste şi resurse din belşug iar dacă îngăduie să trecem prin momente grele, ne asigură o putere supranaturală pentru a reuşi. Criza pentru noi trebuie să fie oportunitate de a trăi prin credinţă şi şansă de a proba promisiunile minunate ale Bibliei. Este timpul să strălucim şi să trăim aşa cum cum Biblia ne-a învăţat. A venit în sfârşit timpul de practică, după o teorie îndelungată.
„Prin credinţă au cucerit ei regate, au administrat dreptatea, au obţinut promisiunile, au închis gurile leilor, au stins furia flăcărilor, au scăpat de tăişul sabiei; din oameni slabi au fost făcuţi oameni puternici au devenit tari în război, au alungat armatele străine; femeile şi-au primit morţii înviaţi;” Evrei 11: 33-35 NTR

Dreptul la moarte

Săptămâna aceasta, mai precis luni seară, subiectul reperelor de la Radio SOS Ploieşti a fost dreptul la moarte(eutanasia). Trebuie să recunosc că nu am fost preocupat până acum de acest subiect. Însă fiind gazda emisiunii de luni a trebuit să aflu opinia românilor cu privire la dreptul la moarte. Am descoperit cu stupoare că sunt foarte mulţi români care se bat pe net pentru eutanasie, aşteptând ca şi în ţărişoara noastră să fie legalizată. Deja 5 ţări europene au legalizat această practică: Olanda, Suedia, Elveţia, Luxemburg şi Belgia. Eutanasia provine din greacă şi înseamnă moartea dulce. Definiţia termenului este provocarea intenţionată a morţii unei fiinţe umane cu acordul acelei persoane şi pentru beneficiul ei. Compasiune sau crimă? Opiniile oamenilor lumii se împart între acestea două. Cred că totul se reduce la concepţia noastră cu privire la viaţă. Noi, creştinii avem siguranţa că suntem creaţi de Dumnezeu şi aşa cum nu putem alege când să ne naştem tot aşa nu putem decide când să murim.
Nu mă miră faptul că în aceste vremuri tulburi lumea caută să mai câştige un drept: Dreptul la moarte. Totul a început în grădina Edenului când şarpele(diavolul) a încercat să inducă nemulţumire în om făcându-l să creadă că Dumnezeu nu vrea ca o altă persoană să fie ca El. Din momentul căderii, omul şi-a luat viaţa în propriile mâini, uitând că ea este dată de Dumnezeu, încercând să facă ce vrea cu ea şi asumându-şi drepturi pe care nu i le-a oferit Creatorul. Astăzi ştiinţa încearcă să treacă de graniţele morale practicând clonarea, uciderea embrionilor umani în scopul producerii celulelor stem şi alte practici asemănătoare intervenind şi încercând să schimbe ordinea lăsată de Dumnezeu. Iată cum omul devine „atotoştiutor” şi „creator”. Mai mult decât atât, alege să trăiască um vrea, făcând alegerile care-i plac, trăind pentru plăceri iar când totul se apropie de sfârşit vrea să ştie că poate avea dreptul să aleagă când să moară. Drepturi cât mai multe şi fără responsabilităţi... Însă omul nu este centrul universului(buricul pământului). Este creat de Dumnezeu şi trebuie să-i permită Lui să decidă viaţa şi moartea.Let God be God.

Arca lui Noe a fost găsită

Se pare că anul 2010 este unul foarte important în planul lui Dumnezeu. Mai multe semne ale vremurilor din urmă s-au împlinit în numai câteva luni: cutremure devastatoare, vulcani ameninţători, avionul cu oficialităţile poloneze de cel mai înalt rang prăbuşit şi toate pe fondul unei grave crize economice. De curând pe toate canalele de ştiri s-au dat detalii foarte importante cu privire la o descoperire senzaţională: Arca lui Noe a fost găsită la o altitudine de 4 000 de metri, pe muntele Ararat de către oameni de ştiinţă chinezi şi turci. Testele cu carbon 14 făcute pe rămâşiţele îngropate la o altitudine de 4000 de metri, arată că acestea datează de 4800 de ani, adică din aceiaşi perioadă relatată de Biblie. Aceste dovezi arată faptul că Biblia are dreptate iar cele relatate în ea nu sunt poveşti, ci adăvăruri incontestabile. Pentru mine este o minune şi faptul că nu a fost găsită nici de evrei, nici de creştini. Turcii şi chinezii nu pot fi acuzaţi de subiectivism deoarece nu au interes să dovedească că Biblia are dreptate. Îmi amintesc că Domnul Isus a prorocit că „daca vor tacea ei, pietrele vor striga.”(Luca 19:40). Această prorocie se împlineşte astăzi prin arheologie. „Pietrele” şi vestigiile descoperite atestă faptul că evenimentele, numele oraşelor vechi dar şi personajele specificate de Biblie au existat cu adevărat.

Aşadar, Dumnezeu în vechime a poruncit lui Noe să construiască o corabie, după planurile date de El, cu scopul de salva rasa umană de potop, judecată divină în urma escaladării la culme a păcatului. Noe s-a conformat construind într-o zonă deşertică şi fără ploaie o uriaşă arcă de salvare pentru familia lui şi pentru toate speciile de animale. Potopul a venit, a distrus totul, însă arca a salvat familia lui Noe. Dar păcatul a continuat să existe şi să ameninţe relaţia omului cu Creatorul. Însă El, în dragostea Sa fără margini a trimis pe Fiul Său, Isus Cristos, să moară pentru păcatele noastre. Dacă credem în El şi îl primim în inima noastră ca Domn şi Mântuitor vom fi salvaţi de pedeapsa divină, iadul veşnic, şi vom avea viaţă veşnică împreună cu Dumnezeu.
Eu cred că aceste descoperiri vor continua, omul va fi martor la minuni incontestabile în acelaşi timp alte semne ale sfârşitului se vor derula sub ochii noştri. Ce-i de făcut? Să ne adăpostim la umbra lui Dumnezeu primind mântuirea prin credinţa în Fiul Său, Isus Cristos.

Dumnezeu vorbeşte şi astăzi!

De curând în Florida, Statele Unite a avut loc un miracol. Nadia, o fetiţă autistă în vârstă de 12 ani s-a pierdut în mlaştinile din Florida, pline de aligatori dar şi de alte pericole. Mass media, armata, elicopterele, scafandrii şi sute de voluntari au căutat-o timp de patru zile pe Nadia, însă fără succes. Pe când toată lumea era îngrijorată din cauză că orele treceau iar şansele de supravieţuire ale Nadiei scădeau cu fiecare minut, s-a întâmplat un miracol. Cineva a raportat la 911 că Nadia a fost găsită. Aşa de mare a fost vestea încât operatorul de la urgenţe nu a crezut până când nu a vorbit cu micuţa Nadia la telefon. Fetiţa era bine, fără răni, doar un pic deshidratată iar corpul prezenta multiple muşcături de insecte. Eroul se numeşte James King un creştin practicant, care s-a oferit voluntar s-o caute. Întrebat fiind cum a reuşit ceva ce nici elicopterele, nici armata, nici scafandrii nu au putut, James a spus că a căutat-o rugându-se şi declarând cu putere Cuvântul lui Dumnezeu. În timp ce se ruga, Dumnezeu îl călăuzea pe unde să caute şi aşa a găsit fetiţa într-un loc în care nimeni nu s-ar fi gândit. Acum eroul James King este subiectul numeroaselor emisiuni şi interviuri la care acesta a declarat cu fermitate că adevăratul Erou este Domnul Isus Cristos, care a murit pentru păcatele noastre şi care L-a salvat şi pe el. Într-o lume necredincioasă şi care pune la îndoaială faptul că Dumnezeu mai vorbeşte oamenilor, iată că El, a sfidat aşteptările şi a dovedit din nou că El se implică, vorbeşte şi se descoperă în continuare celor ce îl caută. Biblia spune: „Recunoaste-L în toate caile tale, si El îti va netezi cararile.” Proverbs 3:6

INTALNIRE DE GRADUL III

Biserica SOS Ploiesti gazduieste un eveniment foarte important: "Intalnire de gradul III", Vineri 16, Sambata 17 si Duminica 18 Aprilie 2010. Credem ca Dumnezeu va lucra cu eliberare, vindecare si improsapatare prin Duhul Sfant. Te invitam sa participi si tu. Prima sesiune va avea loc Vineri 16 Aprilie la orele 19.

Cristos a înviat!!

Învierea lui Cristos nu este doar un adevar biblic, ci este un adevăr istoric care nu a putut fi combătut nici măcar de duşmanii Domnului. Numeroasele dovezi şi numărul mare de martori care L-au văzut pe Cristos înviat(peste 500) au redus la tăcere şi insucces pe sceptici. Dacă Cristos n-ar fi înviat, creştinismul ar fi murit din faşă. Cristos a înviat! Adevărat a înviat! Moartea a rămas fără autoritate, depresia a fost schimbată în bucurie iar frica în credinţă. Acest adevăr extraordinar al istoriei a motivat pe ucenici să ducă Vestea Bună, riscându-şi vieţile, răspândind creştinismul în întreaga lume. Dictatura, comunismul sau capitalismul n-au putut anihila credinţa în Cristos Cel înviat. Mahomed, Buda, Confucius toţi sunt în morţi, însă mormântul Lui este gol. Ce veste minunată! E viu!

Săptămâna Mare

Această săptămână este specială, obligă la respect, comemorare şi sensibilitate deoarece suferinţele Domnului Isus, de care ne amintim mai mult ca altădată, au fost intense, inumane şi mai mult decât orice, cu scop- mântuirea noastră.
Filmul „The Passion” al lui Mel Gibson a adus o nouă înţelegere asupra cruntelor suferinţe îndurate de Domnul în drumul spre cruce. Această sensibilizare a lumii contemporane aduse de Gibson prin imaginile şoc şi greu de urmărit din Patimile, este binevinită ţinând cont de obişnuinţa umană care tinde să uite intensitatea suferinţelor Domnului.
Vă invit să meditaţi la Patimile lui Cristos cu respect şi consideraţie urmărind filmuleţul de mai jos, un colaj de imagini din The Passion, pe fondul extraordinarei piese muzicale „Isaia 53” interpretate de grupul „Fă o diferenţă”

Grădina Ghetsimani

Ne apropiem cu repeziciune de sărbătoarea Învierii Domnului. Învierea lui Cristos este motiv de mare bucurie pentru oamenire, aducând perspective noi cu privire la viaţă, moarte şi veşnicie. Bucuria ei parcă ne face să uităm grelele încercări, patimi şi suferinţe prin care Domnul a trecut pe drumul crucii. Totul a început în Ghetsimani.
Grădina Ghetsimani era un loc iubit de Domnul în care obişnuia să se roage. Un loc verde cu mulţi măslini. Ghetsimani vine din ebraicul „gat-smanim” care înseamnă presă de stors ulei. Grădina este poziţionată în Ierusalim, la poalele Dealului Măslinilor, la est de pârâul Kidron. După sărbătoarea paştelui evreiesc, timp în care a instituit Cina Domnului, Isus merge în grădina Ghetsimani împreună cu 3 ucenici: Petru Ioan şi Iacov. Aici încep patimile Domnului. Dacă în filmele creştine şi în picturile legate de patimi se doreşte exprimare suferinţei fizice îndurate de Domnul, în Ghetsimani înţelegem chinul sufletesc şi psihic prin care Domnul a trecut. Drumul Crucii trece prin grădina „presei de ulei”. De ce este important acest eveniment petrecut acolo?
În Evanghelii observăm două mari lupte spirituale duse de Domnul: în pustie în timpul postului de 40 de zile, timp în care Satan l-a ispitit să păcătuiască şi în Ghetsimani unde diavolul a încercat să determine pe Domnul să renunţe la planul de mântuire. Aici îl vedem pe Domnul luptând în umanitatea Lui, îl vedem înspăimântat şi cu sufletul chinuit de o „întristare de moarte”. Ştia că îl aşteaptă chinul şi moartea cruntă şi mai ales cunoştea faptul că va lua asupra sfintei Lui persoane povara păcatelor întregii omeniri. El, Cel sfânt de trei ori, curat şi imaculat, urma să ia toate blestemele şi mizeriile omenirii din toată istoria pe umerii Săi. Grea povară, mai ales că urma ca pentru prima dată în istorie, iubitul Său Tată, să-şi întoarcă faţa de la El. Cum putea privi un Dumnezeu Sfânt şi care-şi găseşte plăcerea în neprihănire la Fiul Său pe umerii căruia atârna toate răzvrătirile, curviile, idolatriile şi crimele lumii? Acest lucru îl înspăimânta pe Domnul cel mai tare! Şi totuşi El, de dragul tău şi al meu, alege să plătească preţul suprem.
De aceea Ghetsimani este un loc special. O scenă privită de întreg universul. Este locul în care Cristos preia povara păcatelor lumii pe umerii Săi. Este locul în care a „călcat pe capul şarpelui!!”.

Soţiei mele

Proverbe 18:22 „Cine gaseste o nevasta buna, gaseste fericirea; este un har pe care-l capata de la Domnul.” Câte dreptate are Biblia, iar eu sunt in om fericit! Dacă n-aş fi, n-aş mai povesti. Cine mai găteşte, împachetează şi pune totul într-un echilibru perfect şi la locul lui?
Foarte multe adevăruri din cartea Proverbelor capitolul 31 sunt valabile în familia mea:
„Casa si averea le mostenim dela parinti, dar o nevasta priceputa este un dar dela Domnul.”
„Inima barbatului se încrede în ea, si nu duce lipsa de venituri.”
„Ea îi face bine, si nu rau, în toate zilele vietii sale.”
„Ea se scoala cînd este înca noapte, si da hrana casei sale...”
„Barbatul ei este bine vazut la porti, cînd sade cu batrînii tarii.” 
„Ea este îmbracata cu tarie si slava, si rîde de ziua de mîne.”
„Ea deschide gura cu întelepciune, si învataturi placute îi sînt pe limba.”
„Ea vegheaza asupra celor ce se petrec în casa ei, si nu manînca pâinea lenevirii.”
„Fiii ei se scoala, si o numesc fericita; barbatul ei se scoala, si-i aduce laude zicînd: ,Multe fete au o purtare cinstita, dar tu le întreci pe toate.”

Sunt uimit cum poate jongla cu responsabilităţi precum serviciu, facultate la zi, familie şi lucrarea bisericii. Şi pe toate le face cu excelenţă!! Pe deasupra este o soţie extraordinară şi cum să nu-i dedic un articol pe blog de 8 Martie? Imposibil.

Lumea se cutremură

"Căci se deschid stăvilarele de sus, şi se clatină temeliile pământului!Pamântul se rupe, pământul se sfarîmă, pământul se crapă,pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică." Isaia 24: 19-20
Suntem abia in luna Martie şi deja 2010 are la activ trei mari cutremure: Haiti(12 Ianuarie, 7 grade pe scare Richter), Chile (27 Februarie, 8,8 grade) şi Taiwan (4 Martie, 6,4 grade). Astăzi, când se împlinesc 33 de ani de la devastatorul cutremur din 4 Martie 1977, se vorbeşte foarte mult despre cutremure. În Statele Unite se tot discută despre cercul de foc din jurul Pacificului care continuă să facă ravagii şi cu toţii se aşteaptă la ce-i mai rău. Seismologii români apreciau încă din 2007 faptul că România va fi din nou lovită de un cutremur devastator. Slavă Domnului că nu ne-a lovit şi sperăm să ne ocolească dezastrul. Însă nu ne putem „culca pe o ureche”.
Domnul Isus le-a spus ucenicilor:
„Credeţi voi``, le-a răspuns Isus, ,,că aceşti Galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi Galileeni, pentrucă au paţit astfel? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel. Sau acei optsprezece inşi, peste care a căzut turnul din Siloam, si i-a omorît, credeti ca au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi oameni, care locuiau în Ierusalim? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.” Luca 13: 2-5
Cel mai uşor este să credem că noi suntem mai buni decât alţii şi că de aceea nu ni se întâmplă astfel de catastrofe, însă Biblia ne arată că toţi suntem păcătoşi şi că trebuie să ne întoarcem cu pocăinţă la Domnul. România trebuie să-şi recunoască păcatul şi să ceară ca sângele mântuitor al Domnului s-o curăţească de toate mizeriile: Avorturi, curvie, blestem, divorţ, vrăjitorie, răzvrătire, zgârcenie, etc. Pasul acesta trebuie să-l facă mai întâi Biserica.Pe de altă parte creştinii recunosc semnele vremurilor prezise cu peste două mii de ani în urmă de Mântuitorul:
„Isus le-a zis: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sunt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi. Veţi auzi de războaie şi veşti de razboaie: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfîrşitul tot nu va fi atunci. Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărătie împotriva altei împaratii; şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pamânt, foamete si ciumi. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii. Se vor scula multi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi. Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. Dar cine va rabda pâna la sfârşit, va fi mântuit. Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.” Matei 24: 4-14
Aşadar, nu trebuie să ne temem, ci să ne pregătim. Să ne întoarcem cu pocăinţă la Domnul, să spunem şi altora despre Vestea Bună şi să cerem în rugăciune ca Domnul să ne protejeze naţiunea de dezastru. Să facem aşa cum spune Biblia:
„Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate dela căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara.” 2 Cronici 7: 14

Pedepsit pentru că a venit cu Biblia la şcoală

Poţi vorbi la şcoală despre sex şi droguri, însă dacă vorbeşti despre credinţa ta în Dumnezeu poţi fi trimis direct la director pentru a fi pedepsit.
Un adolescent american a fost pedepsit din cauza faptului că a venit cu Biblia la şcoală şi a vorbit despre Dumnezeu. Tânărul Nathan spune că i s-a întâmplat ceva nedrept, el a vorbit în clasă despre credinţa lui creştină, în timp ce alţi colegi au vorbit despre droguri şi sex. Cel pedespit, în mod paradoxal a fost Nathan. Pastorul de tineret din biserica lui Nathan i-a sfătuit pe tineri să-şi ia Biblia cu ei oriunde merg. Nathan s-a conformat, şi-a luat Biblia la şcoală şi, mai mult decât atât, a vorbit altora despre Dumnezeu.
Din nefericire cei mai mulţi tineri creştini de astăzi „se pierd” în peisajul şcolii fără a fi remarcaţi ne nimeni ca fiind creştini. Aceştia ar trebui să înveţe de la Nathan curajul de a fi o lumină oriunde, chiar dacă aceasta implică un preţ de plătit.