Duminică 20 Decembrie Biserica SOS Ploieşti a fost gazda unui concert de colinde susţinut de Viorel Manolache. Mesagerii iubirii este numele grupului muzical format din Viorel şi soţia lui Simona. După o noapte de ger cumplit şi zăpadă viscolită am petrecut o duminică caldă ascultând colinde compuse de acest grup deosebit. Scopul mesagerilor este ca prin vânzarea de cd-uri să se implice în diverse proiecte de caritate. Cu numai 15 lei cei ce cumpără un CD cu Mesagerii Iubirii contribuie şi la o lucrare deosebită de caritate. Vă invit să ascultaţi colindul"Copilaş cu chip de soare"
joi, 24 decembrie 2009
vineri, 18 decembrie 2009
Ploieştiul între alb şi negru

Anul acesta Ploieştiul a văzut câteva schimbări neaşteptate:
Alb: Orăşelul copiilor nu a mai fost pus în faţa halelor centrale aşa cum eram obişnuiţi încă de pe vreamea lui Ceuşescu. Din punctul meu de vedere este mai bine aşa. Era mai mult un bâlci gălăgios.
Negru: În acelaşi parc din faţa halelor s-au adus aiurea nişte tobogane gonflabile pentru copii care nu se pot folosi pe o asemenea vreme. Deşi sunt gratuite, nu sunt pentru iarnă.
Alb strălucitor: În loc de Moş Crăciun Crăciun în acelaşi parc a fost instalată o iesle mare şi superbă care ne aminteşte de sensul adevărat al Crăciunului. Lângă Maria şi Iosif se pot vedea păstori şi animale.
Mai alb decât zăpada

Schimbarea şoc a vremii din ultimele zile a avut câteva efecte interesante pentru Ploieşteni: Peisaj de vis şi trafic de coşmar, copii fericiţi şi părinţi frustraţi, ger năpraznic şi căldură la maxim(pe bani) în case. De mult nu am mai avut temperaturi cu mult sub zero în luna decembrie.
Deoarece sunt optimist spun că această zăpadă este până la urmă un cadou de sărbători pentru noi. Îmi amintesc de anii trecuţi când cu frustrare vedeam că de crăciun aveam şi 15 grade în timpul zilei. Nu se potrivea deloc cu sărbătoarea naşterii Mântuitorului. Crăciunul trebuie să ne amintească faptul că Cristos a adus mântuirea tuturor celor ce cred în El. Albul imaculat al zăpezii reprezintă puritatea sufletească a celui ce şi-a spălat păcatele murdare în sângele vărsat la cruce de Domnul Isus. „Veniţi acum să ne judecăm, zice DOMNUL. Deşi păcatele voastre sunt ca o haină stacojie, ele se vor face albe ca zăpada; deşi sunt roşii ca purpura, ele se vor face ca lâna.” Isaia 1: 18
"Curăţeşte-mă cu isop şi voi fi curat, spală-mă şi voi fi mai alb decât zăpada." Psalm 51: 7
Propun să ne bucurăm de această zăpadă, nu ne strică să mai copilărim un pic.
joi, 10 decembrie 2009
marți, 8 decembrie 2009
2012-Sfârşitul lumii?

Este ciudat cum în mod repetat se vorbeşte din ce în ce mai des de sfârşitul lumii. Calendarul Mayas se termină în 2012, încălzirea globală, o nouă eră glaciară sau posibilitatea ca un asteroid pierdut din spaţiu să se izbească violent de Terra. Aş putea continua lista: Pericolul erupţiei unui super vulcan precum cel de la Yellowstone care fără îndoială ar contribui masiv la apocalips, o erupţie solară fără precedent ce ar putea pârjoli pământul sau pur şi simplu un război nuclear ce s-ar putea declanşa pe fondul terorismului sau al crizei globale. Iată câteva posibile scenarii care ar putea să termine echilbrul firav al planetei mai repede decât ar putea estima cineva. Cert este că din ce în ce mai des în media se vorbeşte despre sfârşitul lumii. Sentimentul că nu mai este mult sau că ne îndreptăm către sfârşit devine din ce în ce mai acut.
Cu mii de ani în urmă, Biblia, a prevestit sfârşitul lumii. Mai mult decât atât Scriptura dă nenumărate detalii cu privire la evenimentele premergătoare sfârşitului. Mă face să zâmbesc faptul că oamenii de ştiinţă descoperă acum ceea ce Biblia a spus cu mult timp în urmă. Apocalipsa dă detalii despre războaie nucleare, asteriozi care lovesc pământul, boli devastatoare şi dezechilbre majore.
„Şi ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare. A treia parte din mare s-a transformat în sânge, a treia parte din făpturile care erau în mare şi care aveau viaţă au murit, şi a treia parte din corăbii au fost distruse.”Apocalipsa 8: 8-9
„Al treilea înger a sunat din trâmbiţă. Şi din cer a căzut o stea mare, aprinsă ca o făclie; a căzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele de apă. Numele stelei era: „Pelin“. A treia parte din ape s-au transformat în pelin şi mulţi oameni au murit din cauza apelor, pentru că fuseseră făcute amare.”
„Al patrulea înger a sunat din trâmbiţă. Şi au fost lovite a treia parte din soare, a treia parte din lună şi a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată şi astfel a treia parte din zi şi din noapte să nu mai aibă lumină.” Apocalipsa 8: 8-12
Dumnezeu va judeca pământul şi toţi oamenii, vor scăpa doar cei ce şi-au spălat hainele în sângele Mielului, adică cei ce s-au întors la Dumnezeu cu pocăinţă.
Domnul Isus Cristos a zis:
„Căci vor veni mulţi în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Cristosul!“ şi vor înşela astfel pe mulţi. Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie. Vedeţi să nu vă neliniştiţi, căci aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul. Un neam se va ridica împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Va fi foamete, vor fi (molime şi) cutremure în diverse locuri. Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor naşterii. Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, vă vor omorî şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina Numelui Meu. Atunci mulţi se vor poticni, se vor trăda unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. Se vor ridica mulţi profeţi falşi şi-i vor înşela pe mulţi. Şi din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mulţi se va răci. Dar cel care va răbda până la sfârşit va fi mântuit. Această Evanghelie a Împărăţiei va fi vestită întregii omeniri, ca o mărturie pentru toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.” Matei 24: 5-14
Biblia nu ne oferă o dată anume pentru sfârşitul lumii, ci ne prezintă o serie de evenimente premergătoare. Multe dintre aceste semne s-au împlinit(precum restaurarea Israelului) altele se derulează sub ochii noştri. Dar ce folos să vedem semnele şi să vorbim despre sfârşit dacă aceastea nu au un efect de schimbare al vieţii noastre? Biblia ne-a dat aceste avertismente pentru ca acele lucruri să nu ne găsească nepregătiţi, adică nemântuiţi. Să ne întoarcem la Domnul cu toată inima şi El ne va scăpa de ce este mai rău şi în schimbul judecăţii ne va dărui viaţă veşnică şi alte răsplăţi nebănuite păstrate pentru copiii Săi.
Aşadar, pentru unii sfârşitul va fi groaznic iar pentru alţii va fi începutul adevăratei vieţi.
„Căci este timpul să înceapă judecata chiar de la Casa lui Dumnezeu. Şi dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?!” 1 Petru 4: 17
luni, 30 noiembrie 2009
Alege corect, votează zilnic

Românii sunt aproape de a pune din nou ştampila pentru preşedinte. Unii nu au nici o ezitare cu privire la persoana care trebuie votată iar alţii sunt în dilemă. Este probabil cea mai murdară campanie electorală la care am asistat. Război pe faţă folosind tot arsenalul din dotare inclusiv armele „necurate”. Nu există decât un scop: puterea cu orice preţ. Cred că motto-ul nerostit al acestei campanii a fost: scopul scuză mijlocele. Acest articol nu este pentru a determina pe cineva să voteze un preşedinte sau altul. Ştiu că într-un anumit sens soarta ţării este legată de viitorul preşedinte, însă ceea ce alegem zilnic determină soarta noastră. Sunt alegeri în viaţă mult mai importante decât alegerea preşedintelui.
„V-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Acum alege viaţa, ca să trăieşti atât tu, cât şi urmaşii tăi, iubindu-L pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând glasul Lui şi alipindu-te de El. Căci El este viaţa şi lungimea zilelor tale.” Deuteronom 30: 19-.20 NTR
„Astăzi dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!“ Evrei 4: 7
„Căutaţi pe DOMNUL cât timp mai poate fi găsit! Chemaţi-L cât timp mai este aproape! Nelegiuitul să-şi părăsească calea, iar omul rău să renunţe la gândurile lui! Să se întoarcă la DOMNUL, Care îi va arăta îndurare, la Dumnezeul nostru, Care îl va ierta pe deplin.” Isaia 55: 6-7 NTR
„Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi, toţi cei ce locuiţi până la marginile pământului, căci Eu sunt Dumnezeu, nu există altul!” Isaia 45: 22 NTR
„Prin urmare, spune-le astfel: Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că Eu nu doresc moartea celui rău, ci vreau ca el să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă! Întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele! Pentru ce vrei să pieri, casă a lui Israel?” Ezechiel 33: 11 NTR
Acestea sunt alegeri mult mai importante decât alegerile de duminică. Trebuie să mergem la vot, însă este imperios necesar să alegem zilnic ceea ce Dumnezeu doreşte pentru binele nostru etern.
„Închinare Autentică” la Câmpina
Sâmbătă 28 Noiembrie Centrul Creştin Neemia din Câmpina a fost gazda Conferinţei de tineri cu tema „Închinare Autentică”. Au participat tineri din trei biserici: Centrul Creştin Braşov, Centrul Creştin Neemia din Campina şi Biserica SOS Ploieşti. Invitatul special a fost solistul trupei Vitamina C, Sunny. Fiecare biserică şi-a adus contribuţia prin închinare şi sesiuni legate de tema conferinţei. Cred că această întâlnire a fost foarte benefică pentru participanţi aducând un plus în înţelegerea închinării reale plăcute lui Dumnezeu. Puteţi vedea câteva poze pe blogul fotografului Cătălin Tudor.
Deasemeni vă invit să urmăriţi pe Sunny cântând o piesă deosebită, în clipul de mai jos.
marți, 17 noiembrie 2009
Sherwood Pictures va înscrie din nou

O echipă de actori atât profesionişti cât şi amatori din Sherwood Baptist Church, SUA, a realizat filme extraordinare cu bugete mici precum Flywheel, Facing the giants şi Fireproof. Acesta din urmă a avut un succes enorm în box office-ul american înregistrând 33 de miloane de dolari. Dar dincolo de rezultatele financiare au fost raportate mărturii ale miilor de familii care au fost atinse de Fireproof(rezistent la foc). Oameni cu probleme în familie au descoperit sursa problemelor lor şi s-au întors la Dumnezeu salvându-şi astfel sufletele şi căsniciile. Vestea bună este că acestă echipă minunată înscrie un nou gol în palmaresul lucrării lor: Courageous. Aşa se va numi noul lor film care va fi o încurajare pentru bărbaţi. Cred că lumea are nevoie de acest nou film. Sperăm că va apărea în curând.
luni, 16 noiembrie 2009
Apostazia Laodicenilor
Într-un articol anterior am publicat o meditatie despre erezia Nicolaiţilor, din "A word for a day", carte aflată sub tipar la Casa Cărţii Oradea. Acum iată o altă meditaţie,din aceiaşi sursă, despre apostazia Laodicenilor.
Laodiceni
Laodikeus
În lumina meditaţiei de ieri, se ridică întrebarea: ce a cauzat apostazia laodicenilor? (Apoc. 3:15-16)? De ce erau aceşti oameni căldicei? Un răspuns probabil se poate regăsi în numele lor. Laodiceni este corespondentul grecescului Laodikeus (2994), cuvânt compus din două cuvinte: laos (2992) care înseamnă „popor” şi dike (1349) care înseamnă (în funcţie de context) „lege, drept, obicei şi chiar pedeapsă dată.” Ideea conţinută de acest cuvânt este „legea sau obiceiul poporului” sau pur şi simplu „conducerea poporului.”
Vedeţi, societatea acelor zile (şi a zilelor noastre, putem adăuga) era concentrată pe popor. Oamenii vor să fie ei înşişi autoritatea în loc să permită Cuvântului lui Dumnezeu să fie acea autoritate. Pot îndrăzni să adaug, acest lucru este adevărat chiar în biserică azi. Niciodată înainte, în toată istoria bisericii, ea nu a fost atât de „concentrată pe oameni” cum este acum. Noi construim biserici şi lucrări creştine pe numai baza a ceea ce oamenii vor. Dacă aceasta nu este „conducerea poporului”, atunci ce este? Să ne gândim în profunzime la aceste cuvinte scrise de John R. W. Stott în 1980: „Poate că nici una din cele şapte scrisori [din Apocalipsa 2-3] nu este mai potrivită pentru a caracteriza secolul al XXI-lea decât această scrisoare. Ea descrie religiozitatea respectabilă, sentimentală, superficială, care este atât de răspândită în mijlocul nostru astăzi. Creştinismul nostru este slab şi anemic. Pare că am fi făcut o baie cu apa căldicică a religiei.”295
Cu adevărat, noi trăim în „epoca laodiceană” a istoriei bisericii, epoca umanismului în care „omul este centrul tuturor lucrurilor” şi în care el se consideră autoritatea finală în orice subiect şi problemă. Această filozofie este atât de prevalentă, atât de pătrunzătoare încât a infiltrat orice aspect al societăţii umane.
În viaţa socială, „zeul suprem” este toleranţa de sine, hrănită de bani şi lucrurile materiale. În viaţa politică, oamenii strigă pentru a fi auziţi şi cer „democraţie” (i.e. conducerea poporului) în loc de a accepta ca formă de conducere republica reprezentativă stabilită de părinţii naţiunii americane. Chiar şi în viaţa religioasă, Cuvântul lui Dumnezeu nu este singura autoritate. Nu numai că teologii liberali neagă principiile fundamentale ale credinţei ci mulţi creştini sunt mai impresionaţi de răspunsurile date de Dr. Phil sau alţi „guru în psihologie” decât răspunsurile date de Dumnezeu. În loc de predicarea Scripturii, ei vor amuzament.
Să nu ne mai lăsăm conduşi de ceea ce noi dorim ci de ceea ce Dumnezeu spune.
Versete de studiat: Citiţi Exod 32, observând ceea ce se întâmplă când „oamenii” (v. 1) obţin ceea ce doresc.
Laodiceni
Laodikeus
În lumina meditaţiei de ieri, se ridică întrebarea: ce a cauzat apostazia laodicenilor? (Apoc. 3:15-16)? De ce erau aceşti oameni căldicei? Un răspuns probabil se poate regăsi în numele lor. Laodiceni este corespondentul grecescului Laodikeus (2994), cuvânt compus din două cuvinte: laos (2992) care înseamnă „popor” şi dike (1349) care înseamnă (în funcţie de context) „lege, drept, obicei şi chiar pedeapsă dată.” Ideea conţinută de acest cuvânt este „legea sau obiceiul poporului” sau pur şi simplu „conducerea poporului.”
Vedeţi, societatea acelor zile (şi a zilelor noastre, putem adăuga) era concentrată pe popor. Oamenii vor să fie ei înşişi autoritatea în loc să permită Cuvântului lui Dumnezeu să fie acea autoritate. Pot îndrăzni să adaug, acest lucru este adevărat chiar în biserică azi. Niciodată înainte, în toată istoria bisericii, ea nu a fost atât de „concentrată pe oameni” cum este acum. Noi construim biserici şi lucrări creştine pe numai baza a ceea ce oamenii vor. Dacă aceasta nu este „conducerea poporului”, atunci ce este? Să ne gândim în profunzime la aceste cuvinte scrise de John R. W. Stott în 1980: „Poate că nici una din cele şapte scrisori [din Apocalipsa 2-3] nu este mai potrivită pentru a caracteriza secolul al XXI-lea decât această scrisoare. Ea descrie religiozitatea respectabilă, sentimentală, superficială, care este atât de răspândită în mijlocul nostru astăzi. Creştinismul nostru este slab şi anemic. Pare că am fi făcut o baie cu apa căldicică a religiei.”295
Cu adevărat, noi trăim în „epoca laodiceană” a istoriei bisericii, epoca umanismului în care „omul este centrul tuturor lucrurilor” şi în care el se consideră autoritatea finală în orice subiect şi problemă. Această filozofie este atât de prevalentă, atât de pătrunzătoare încât a infiltrat orice aspect al societăţii umane.
În viaţa socială, „zeul suprem” este toleranţa de sine, hrănită de bani şi lucrurile materiale. În viaţa politică, oamenii strigă pentru a fi auziţi şi cer „democraţie” (i.e. conducerea poporului) în loc de a accepta ca formă de conducere republica reprezentativă stabilită de părinţii naţiunii americane. Chiar şi în viaţa religioasă, Cuvântul lui Dumnezeu nu este singura autoritate. Nu numai că teologii liberali neagă principiile fundamentale ale credinţei ci mulţi creştini sunt mai impresionaţi de răspunsurile date de Dr. Phil sau alţi „guru în psihologie” decât răspunsurile date de Dumnezeu. În loc de predicarea Scripturii, ei vor amuzament.
Să nu ne mai lăsăm conduşi de ceea ce noi dorim ci de ceea ce Dumnezeu spune.
Versete de studiat: Citiţi Exod 32, observând ceea ce se întâmplă când „oamenii” (v. 1) obţin ceea ce doresc.
marți, 10 noiembrie 2009
Cele mai importante lucruri

Uneori ne trebuie o viaţă, sau mai mult, pentru a înţelege ce este mai important în această lume. E dureros să vezi că adesea viaţa trece pe lângă noi fără a descoperi măcar frumuseţea lăsată de Dumnezeu în lucruri simple precum dragostea, mila sau slujirea. Nu mai ştim să ne bucurăm nici de lucrurile frumoase din jur, nici de cei dragi din cauze egoiste şi materiale. Goana după „eu”, bani, putere sau faimă aduce orbire. Însă Dumnezeu ne-a lăsat suficent ca noi să fim fericiţi.
Vă invit să citiţi scrisoarea lui Alexandru Vlahuţă adresată fiicei sale, Margareta, cu ocazia împlinirii vârstei de 17 ani. O scrisoare în care un părinte iubitor transmite, într-o singură pagină, ce este mai important în viaţă.
“Sa traiesti Mimilica draga, si sa fii buna, – sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea…al doilea…de! norocul si celelalte “pere malaiete”, care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatire asta este opera de fiecare clipa,- cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. Si de aceea vezi asa de putini oameni fericiti… Atati cati merita.
A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate opri am mintit sau ne-am surprins aspura unei rautati, ori asupra unei fapte urate; daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula , de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaie in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea este un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.
Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane doar sa stii ce vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!
Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi: “Uitati-va la mine” ! Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa de-a Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi."
luni, 9 noiembrie 2009
Te-ai deconspirat?

Aşa cum am mai spus-o generaţia care se ridică sub ochii noştri este una coruptă cu valori instinctuale, care numeşte răul bine şi binele rău. Pentru cei ce vor să fie creştini integri şi care trăiesc provocarea de a fi lumină este un preţ de plătit. Cred că nu suntem prea departe de generaţia Sodomei şi a Gomorei. Din nefericire sunt mulţi „creştini sub acoperire” care merg la biserică duminica dar în timpul săptămânii ascund identitatea lor trăind ca şi lumea fără a risca deconspirarea lor.
Astăzi, tocmai am aflat că la o grădiniţă, educatorea a fost jignită de un părinte din cauză că la ore educatoarea le-a vorbit despe îngeri. Părintele considera că a le spune copiilor despre Dumnezeu este dovada lipsei de cultură. Adică dacă eşti creştin practicant eşti incult. Sună interesant, însă Biblia spune contrariul „Nebunul zice în inima lui: ,,Nu este Dumnezeu !”Când cineva îşi propune să strălucească ca şi copil al lui Dumnezeu, plăteşte automat un preţ: jignire, discreditare, batjocură, etc. Iată de ce unii nu vor să se „deconspire” ca nu cumva să sufere din această cauză.
Domnul Isus în Evanghelia după Matei a spus ucenicilor : „Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună sub un oboroc, ci îl pune pe un suport şi astfel el luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri.” Totuşi, în această generaţie coruptă sunt creştini care strălucesc acolo unde sunt: la şcoală, la serviciu sau cu prietenii. Ei şi-au asumat riscul uceniciei şi nu vor trăi niciodată ruşinea ascunderii sau lepădării de Domnul lor care i-a mântuit. Ei sunt acei „naivi” pentru lumea aceasta care se laudă cu Domnul lor. Ei sunt acei creştini roditori faţă de care lumea nu este vrednică(Evrei 11: 38). Aceşti creştini din rândul cărora poţi face şi tu parte astăzi reprezintă generaţia celor ce-L caută(Psalm 24: 6 NTR).
luni, 2 noiembrie 2009
In God we trust?

Este paradoxal cum în ţara toturor posibilităţilor, libertăţilor şi a standardului democratic un tânăr a fost dat afară din serviciu din cauza faptului că şi-a exprimat liber convingerile religioase. Un tânăr american creştin a decis să fie o lumină la locul de muncă unde lucra, cunoscutul lanţ de magazine Home Depot. El purta la piept o insignă cu textul: „One Nation Under God....Indivizible” (O naţiune indivizibilă sub autoritatea lui Dumnezeu). Unii colegi chiar erau interesaţi de Dumnezeu şi de insigne aşa că tânărul a venit cu Biblia la serviciu pentru a o citi în pauza de masă. După o vreme unul dintre manageri i-a cerut socoteală cu privire la insignă argumentând că politica magazinelor Home Depot este ca angajaţii să nu poartă alte insigne decât cele ale magazinului. A fost trimis acasă, apoi după 19 luni a fost concediat de Home Depot. Dacă se întâmpla acesta într-o ţară orientală fundamentalistă era de înţeles, dar este îngrijorător că acest fapt a avut loc în Statele Unite, unde altădată se refugiau creştinii pentru a beneficia de libertate.
Se pare că oriunde în lume, atunci când te decizi să fii o lumină, ai un preţ de plătit. Oricum ar fi, pe mine mă îngrijorează democraţia americană care devine din în ce mai restrictivă, mai ales în ce priveşte libertatea de exprimare. Urmăriţi în limba engleză clipul video care relatează faptul acesta.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
