Curaj motivat de laşitate

Cei mai mulţi tineri creştini se confruntă cu presiunea anturajului în care aceştia îşi petrec timpul. Din dorinţa de a nu fi respinşi, neacceptaţi de grup sau chiar batjocoriţi ei vor să pară „cool”, puternici şi chiar curajoşi. Atitudinea lor este în general una de negare a ceea ce sunt pentru a nu fi catalogaţi pocăiţi sau fanatici. Îmi amintesc că în timpul liceului am fost surprins să văd că un tânăr creştin pe care îl cunoşteam de la biserică era bufonul clasei, campion în „mişto”, sarcasm şi altele asemănătoare. Dacă nu l-aş fi cunoscut bine, aş fi crezut doar că seamănă foarte mult cu tânărul de la biserică. În rest, nu aveam nici un alt indiciu vizibil că este creştin. Nu îl condamn de loc, aşa cum nu l-am condamnat nici atunci. Simţeam milă. Poate că se săturase de batjocură şi a construit un paravan de apărare ca să nu mai fie vulnerabil. Poate da, poate nu. Pentru un creştin sănătos astfel de derapări aduc ruşine mai târziu. Gândul că ţi-a fost ruşine să recunoşti că eşti un creştin autentic, că ai făcut compromis doar pentru a nu plăti preţul, este groaznic. Petru, ucenicul cel ambiţios al Domnului, după ce afirmase că este gata să plătească orice preţ în semn de loialitate pentru El, l-a negat pe Domnul de trei ori. Mai târziu Domnul Isus îi dă şansa să repare păcatul întrebându-l de trei ori dacă îl iubeşte. Petru se lepădase de trei ori de Domnul iar acum are şansa să-i spună Domnului, de trei ori, că îl iubeşte.
Iată ce a spus Charles Spurgeon: „Nu-mi pot imagina un bărbat adevărat spunând, „Îl iubesc pe Cristos, dar nu vreau ca alţii să ştie că-L iubesc, ca să râdă de mine. Asta-i laşitate...Dacă cineva ţi-ar spune-o te-ai înroşi la faţă; şi poate că nu eşti laş cu privire la alt subiect. Dar ce ruşinos este să fii curajos în alte lucruri şi să fii laş cu privire la Isus Cristos. Curajos pentru lume şi laş pentru Cristos...” Este timpul să fim curajoşi pentru Domnul, să nu ne mai ruşinăm de El şi să reprezentăm interesele Sale oriunde mergem.
Greşelile le putem repara aşa cum a făcut şi Petru. Să fim sare şi lumină, chiar dacă aceasta implică un preţ de plătit. Nu vom regreta.

Puterea Iertarii

De foarte multe ori sursa problemelor din viata noastra este neiertarea. Cand alegi sa nu ierti incepe un proces ireversibil in fiinta noastra. Ca la jocul de domino neiertarea provoaca amaraciune, manie, stres, neliniste, ura. Medicina a dovedit ca este o foarte mare legatura intre neiertare si boli precum cancerul sau bolile de inima. Ce inseamna a ierta? Cum putem fi siguri ca nu traim in neiertare? Care sunt pasii catre o iertare autentica?
Ascultati mesajul audio de mai jos cu subiectul "Puterea Iertarii".

8 Martie in Biserica SOS Ploiesti

Duminica 8 Martie in Biserica SOS Ploiesti am avut o dubla sarbatoare. Botez si Ziua Internationala a Femeii.
Iata cateva imagini..

Principii încredinţate Bisericii

Cred din toată inima că vremurile întunecate care vin peste noi ca o umbră sunt totodată prielnice Bisericii. Dumnezeu a încredinţat Bisericii principiile Împărăţiei care guvernează universul. Respectarea lor duc la pace şi prosperitate iar ignorarea lor duc la criză majoră. În timp ce „experţii financiari” spun că lumea trebuie să se îndatoreze şi mai mult la bănci, pentru ieşirea din criză, principiile Bibliei ne învaţă să nu fim dependenţi de împrumuturi, acestea fiind comparate cu sclavia. Soluţiile ieşirii din criză sunt în mâinile Bisericii. Din ce în ce mai mulţi creştini au simţit că aceste vremuri de criză pot fi prielnice Bisericii dacă aceasta va şti să lumineze corect. Iată câteva principii salvatoate date de Biblie: Nu te îndatora, plăteşte-ţi la timp datoriile, dă-ţi zeciuielile, dăruieşte cu credinţă, fă avere prin muncă economisind puţin câte puţin. În contrast, soluţiile oferite de „experţi” sunt relaxarea creditelor şi îndatorare mai mare la bănci.
Oare nu îndatorarea frenetică şi lăcomia au dus la această criză financiară globală? Apostolul Pavel relatează Efesenilor:
„Şi să pun în lumină înaintea tuturor care este isprăvnicia acestei taine, ascunse din veacuri în Dumnezeu, care a facut toate lucrurile; pentruca domniile si stapânirile din locurile cereşti să cunoască azi, prin Biserică, înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu...” Efeseni 3: 9-10
Acesta este rolul Bisericii: să arate universului înţelepciunea minunată a lui Dumnezeu. Problema care apare este că din nefericire foarte mulţi „bisericoşi” nu respectă aceste principii Biblice. Dacă le-ar fi respectat, lucrurile ar fi fost un pic mai simple. Am fi fost mai entuziaşti în a spune lumii despre „comorile” principiilor lui Dumnezeu pe care noi înşine le-am probat şi experimentat. Iosif în timp de criză a folosit principiile revelate de Dumnezeu şi a salvat de la distrugere atât Egiptul şi ţările din jur cât şi poporul Israel. Dumnezeu vrea să facă la fel azi prin Biserică. Este ea pregătită?
Închei prin a provoca pe creştini să respecte principiile Biblice iar apoi să le spună şi altora.

Persona Non Grata

Bănuiesc că cel mai rău lucru care se poate întâmpla unui diplomat cu misiune în străinătate este să fie declarat Persona Non Grata(persoană neagreată) de ţara gazdă. Este un eşec el misiunii şi al carierei sale. Recunosc că inspiraţia acestui articol a venit în urma faptului că România l-a declarat Persona Non Grata pe un ataşat militar al Ambasadei Ucrainei în România. Aceasta pentru că misiunea lui a prejudiciat interesele României.
Nu mă pot abţine să nu spiritualizez acest lucru, probabil defect profesional, mai ales că sunt elemente interesante care se regăsesc şi în comunitatea creştină care reprezintă „Ambasada Împărăţiei” pe pământ.
Apostolul Pavel face o afirmaţie fantastică în a doua sa episolă către Corinteni „Noi dar, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Cristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Cristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!” 2 Corinteni 5: 20
„Trimişi împuterniciţi” nu înseamnă altceva decât ambasadori. De altfel, în alte traduceri al Bibliei s-a folosit cuvântul ambasadori. Minunat să înţelegem misiunea creştinilor pe acest pământ. „Diplomaţi ai cerului” cu misiunea clară de a fi sare şi lumină, mai precis, de a reprezenta interesele Împărăţiei pe pământ. Iată ce misiune importantă! Dumnezeu ne-a ales să fim ambasadorii Săi pe pământ. Întrebarea care se iveşte este: Cât de bine apărăm noi interesele Împărăţiei? Suntem noi lumini şi sare în această lume?
Matei 5:13 „Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.”
Partea a doua a versetului este cam dură pentru noi. Adică, dacă ne ratăm misiunea de a fi ambasadori atunci nu mai suntem de folos Împărăţiei. Aşadar, mai rău decât să fii declarat Persona Non Grata în ţara gazdă unde-ţi desfăşori misiunea, este să fii declarat Persona Non Grata de ţara care te-a trimis.Voi încheia meditaţia din acest articol cu frumoasele cuvinte de încurajare pe care Domnul Isus le-a spus ucenicilor: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine ramâne în Mine, şi în cine ramân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.”Ioan 15:5
Să ne asigurăm că rămânem în El şi că suntem în graţiile divine.

Rugăciune pentru România

"Dacă poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, şi va căuta Faţa Mea, şi se va abate dela căile lui rele, -îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul, şi-i voi tămădui ţara."
2 Cronici 7: 14
Ţara noastră trece prin momente grele. Criză de imagine, criză financiară şi mai ales criză spirituală. De aceea este o urgenţă unirea creştinilor în rugăciune pentru România. Biserica este "Ambasada Împărăţiei lui Dumnezeu" pe pământ. Trebuie să mijlocim zi de zi pentru România.
Roagă-te folosind cererile de rugăciune ale lunii Martie 2009 primite de la Reţeaua de Naţională de rugăciune" din Timişoara.