Fizicianul Albert Einstein despre criză(daţi click pe poză pentru mărire)

O fetiţă de 12 ani vorbeşte împotriva avortului

Lia, această fetiţă de 12 ani a participat la un concurs de oratorie la şcoală. Speech-ul ales de ea a fost pe tema avortului. Profesorii s-au împotrivit, din cauza temei, dar până la urmă i-au permis să participe. A câştigat primul loc, numai că juriul, tot din cauza temei, nu a fost de acord şi nu a validat. Însă a doua zi juriul s-a întâlnit din nou şi a trebuit să recunoască că speech-ul Liei a fost cel mai bun.
Pe youtube filmuletul a fost deja vizionat de 324000 de ori. Iată ce a ales acesstă fetiţă, de numai 12 ani să facă cu darul ei. Remarcabil!
Iată câteva statistici: în lume se fac zilnic 115 000 de avorturi, insemnând 5 ooo de avorturi pe oră.
În lume anul trecut s-au făcut 42 de milioane de avorturi.
În România între 1990-2000 au avut loc 11 milioane de avorturi(aproape jumătate din populaţia ţării).
Foarte grav! Dumnezeu să aibă milă de România!

Din experienta indelungata a medicilor dar si a preotilor precum si din relatarile facute de mame care au avortat, putem infatisa aici multele consecinte nefaste asupra psihicului. Sindromul post avort cuprinde toate aceste simptome care apar dupa avort, iar aici vom enumera cateva:
tulburari de somn;
tulburari in alimentatie;
tulburari afective;
depresie;
ganduri de sinucidere izvorate din tristete, lipsa de speranta, inutilitate;
destramarea relatiilor interpersonale;
sindromul "aniversarii";
psihoze de scurta durata;
sentimentul de vinovatie;
sentimentul de neliniste, se retrage frecvent in consumul de alcool sau/si droguri;
retrairea avortului etc.

„Conform unui sondaj efectuat de Fundaţia Soros, 12% dintre românce au făcut mai mult de cinci avorturi, iar peste jumătate din numărul total al femeilor recunosc că au avortat o dată.” Sursa Prologos.
Pe plan mondial, Romania continua sa fie in frunte in ceea ce priveste avorturile, inregistrandu-se o rata de 3 avorturi la fiecare nastere vie.
Este bine de stiut că satanaştii consideră avortul jertfa umană adusă în cinstea lui Satan. Aceasta spune foarte mult...

Integritate şi ambiţie

Mi se semnalează în ultima perioadă o accelerare a lipsei de integritate. Moda şi valorile lumii parcă scot din peisaj importanţa unei vieţi trăite în integritate. Ambiţia devine duşmanul de moarte al integrităţii. Dorinţa de a face şi de a realiza ceva cu orice preţ cât mai repede şi în văzul tuturor face ca integritatea, acest ingredient de care avem atât de mult nevoie în România, să pară ceva învechit şi care împiedică „procesul personal” de dezvoltare.
A nu se înţelege că ambiţia exclude integritatea şi vice versa. Problema apare atunci când ambiţia devine de necontrolat dorind ca lucrul acela să se facă urgent, chiar cu riscul unui compromis.
Biblia ne arată că o lucrare trainică se realizează clădind lucrurile puţin câte puţin, cu persisenţă, cu răbdare şi integritate. Dar cine mai are răbdare să clădească ceva într-un timp mai îndelungat? Se visează la reţete secrete care fac ceva spectaculos în foarte scurt timp, la idei de afaceri care să aducă bogăţie peste noapte şi la acumularea de bunuri cu banii băncii cât mai rapid.
„Bogăţia câştigată fără truda scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte.” Proverbe 13: 11
Meditam dimineaţă la binecunoscutele cuvinte ale Domnului Isus din Matei 6:33 „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.”
Este un mare secret dezvăluit de Domnul Isus. Este calea ce te salvează de compromisul pe care unii sunt gata să-l facă pentru a face faţă crizelor de orice fel. Soluţia pentru orice nevoie este căutarea lui Dumnezeu. Acest paradox pentru raţiunea umană este încercat, verificat şi confirmat de miloanele de creştini care au căutat pe Dumnezeu cu prioritate şi în acelaşi timp nevoile şi crizele lor au fost rezolvate de El. Aceştia n-au făcut compromis şi au ieşit din criză cu integritate. Aşadar, fii ambiţios şi păstrază-ţi integritatea.
„Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţi.” Proverbe 14: 27

În Căutarea Tatălui

Tocmai am citit un articol din revista creştină Charisma scris de Episcopul Td Jakes din Statele Unite. Am considerat că este corect scris şi că este important ca şi alţii să-l citească. Aşa că, l-am tradus şi vă invit să-l citiţi.

„Dumnezeu nu are nevoie ca trupul lui Cristos să fie perfect pentru a se revela pe Sine celor ce au fost chemaţi.
După ce am petrecut mai mulţi ani călătorind prin lume, pot spune că nu am găsit nicăieri biserica perfectă, nici baptistă, metodistă, prezbiteriană, penticostală sau apostolică. Însă Dumnezeu este Dumnezeu. Fie că este o biserică mare sau mică, se vor găsi întotdeauna unii care sunt ispitiţi să stea într-un colţ şi să judece şi să profite de pe urma sfinţilor.
Însă minunea lui Dumnezeu este că El nu are nevoie ca trupul lui Cristos să fie perfect pentru a se revela pe Sine celor ce au fost chemaţi. El poate păşi prin crăpăturile situaţilor dificile precum o biserică discreditată, o familie cu probleme, o societate desfigurată şi totuşi să se reveleze pe Sine.
Am auzit oameni spunând, „Eu nu pot creşte în biserica aceasta” sau „nu pot fi folosit în direcţia acesta”. Însă Satan este un mincinos. Dacă ai un dar, şi toţi au, atunci poţi fi folosit oriunde. Nu ai nevoie să fi aşezat într-un loc ideal pentru a face ceea ce Dumnezeu te-a chemat să faci.
Există o mare presiune în biserică să acţionezi ca şi când îl cunoşti pe Dumnezeu.Te-ar surprinde să ştii numărul mare de oameni care ştiu totul despre Domnul dar nu sunt mântuiţi. Sunt nenumăraţi oameni care dansează, strigă şi cad în Duhul dar care nu au experimentat o schimbare a vieţii şi o înnoire a minţii prin relaţia lor cu Dumnezeu.
Cei mai în vârstă au spus aceasta cel mai bine, „Toţi vorbesc despre cerul în care ei nu merg.” Este adevărat. Tradiţia religioasă nu-ţi asigură cunoaşterea Domnului. De aceea trebuie să începem să ne rugăm pentru generaţia următoare. Nu vrem să cadă în aceleaşi făgaşe religioase.
Astăzi tinerii se confruntă cu o rafală de alegeri. Pentru ei este ca şi cum ar umbla într-o cameră cu mai multe uşi. Nu sunt alegeri noi. Nu tinerii au inventat noile păcate. Dar cine şi-ar fi putut imagina că pornografia, odată ascunsă în spatele coperţilor maronii, acum este la televizor şi pe internet?
Ca şi cum n-ar fi de ajuns faptul că tinerii trebuie să se lupte cu furia hormonilor şi cu mulţimea de ispite care-i înconjoară zi de zi, televiziunea are grijă să expună şi mai multe lucruri explicite. Televiziunea le sugerează ce şi cum să aleagă. Sunt perversiuni şi abuzuri de droguri. Iar dacă ei nu ştiu cum să le facă, televiziunea la poate arăta cum se face.
Şi atunci când vin la biserică ei pândesc opţiuni de la colţuri şi din crăpături, judecând grupul de lideri sau grupul de voluntari. Vânători perfizi cu zâmbetul pe buze care spun multe cuvinte dar nu fac ceea ce trebuie.
Dacă ai fi unul nechemat şi neales, ai putea veni la biserică ani de zile şi să nu-L găseşti pe Dumnezeu. De fapt, sunt oameni care au trăit în biserică o viaţă şi au murit fără a-L cunoaşte. Dar atunci când eşti chemat şi Dumnezeu te-a ales, ai un scop de împlinit pe care nici o persoană nu-l poate împlini, cu excepţia ta.
De ce dorim noi ca tinerii să-L cunoască pe Dumnezeu? Nu numai pentru ca ei să găsească restaurare morală. Este important, dar nu este singurul motiv. Nu numai ca ei să găsească integritate în braţele lui Dumnezeu. Marele motiv pentru care îl căutam pe Dumnezeu este că atunci când îl găsim, ne găsim pe noi înşine. Găsim răspunsul la întrebarea: Cine sunt eu cu adevărat? (cum aş putea şti dacă am împlinit ce trebuie, dacă nu ştiu mai întâi cu ce scop am fost creat?)Aceasta este o întrebare importantă, fie că ai 9 ani fie că ai 90.
Când Dumnezeu a fost gata să creeze lumina, El a păşit în bezna întunericului iar cuvântul Său a fost atât de puternic încât nici o parte a întunericului nu a putut împiedica lumina să explodeze.Gasirea lui Dumnezeu îţi oferă direcţie; fără aceasta eşti vulnerabil la atingerea oricui, la orice ispită şi dependenţă deoarece nu şti pentru ce şi de ce ai fost creat.
Biblia nu spune că fiul rispitor l-a găsit pe Dumnezeu; spune că s-a găsit pe sine însuşi. Nu este aceasta adevărata călătorie, să te găseşti pe tine însuţi? Şi să te ridici şi să descoperi de ce trebuit să treci prin ceea ce ai trecut pentru a ajunge în locul în care eşti acum?
Un om care ţine deasupra propriului cap întrebarea fără răspuns, „Cine sunt eu?” umblă în confuzie în toate zilele vieţii lui. Găsirea lui Dumnezeu îţi oferă sens în mijlocul nebuniei vieţii tale. Îţi va răspunde întrebărilor tale. Te va pune pe o cale numită dreaptă. Deci, iată ce însemană găsirea lui Dumnezeu.”

Episcopul T.D. Jakes este fondatorul „The Potter’s House, o biserică cu 30 000 de membrii în Dallas, Texas.

Biserica între grâu şi neghină

Studiam de curând pilda neghinei din Evanghelia după Matei. Domnul Isus dă această parabolă încercând să explice ucenicilor Împărăţia Cerurilor. Deşi există o oarecare asemănare între pilda semănătorului şi aceasta, totuşi înţelesul şi simbolurile celor două pilde sunt diferite.
Domnul spune că un om a sădit sămânţă bună(grâu) în ogorul său. Duşmanul său, la adăpostul nopţii şi când toţi dormeau a sădit neghină în grâu. Robii omului care a sădit grâul şi-au dat seama de planul malefic abia atunci când grâul şi neghina au încolţit. Ei au alergat la stăpân cu propunerea să smulgă neghina lăsând doar grâul. Stăpânul hotărăşte să lase neghina să crească alături de grâu până la timpul secerişului pentru ca nu cumva în încercarea de smulgere a neghinei să fie afectat şi grâul. La seceriş urmând să se facă separarea: grâul în hambare iar neghina în foc.
Ucenicii nu înţeleg mare lucru şi când prind ocazia îl cer Domnului să le explice pilda. Ştiau că este important să înţeleagă adevărul despre ceea ce se întâmplă. Iată ce le explică Domnul: Omul care seamănă este Isus, sămânţa bună reprezintă fii împărăţiei, neghina- fii întunericului, ogorul este lumea iar duşmanul este Satan.
Cu alte cuvinte Domnul spune că în lume El a ales pe copiii Lui. Satan şi-a pus şi el oamenii lui în preajma copiilor lui Dumnezeu cu scopul de a-i pierde pe aceştia din urmă. În tot acest amalgam Domnul Isus ne oferă un adevărat „as în mânecă” când spune „Îi veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini?” Matei 7: 16
El a spus aceste cuvinte ştiind că în zilele din urmă mulţi vor avea pretenţia că sunt creştini şi că sunt într-o relaţie bună cu Dumnezeu.
Pretinsul creştinism păleşte când roada iese la iveală. Când rădăcina este de neghină, nu poate ieşi decât neghină la suprafaţă.
„Neghina” încearcă să sufoce creşterea, dezvoltarea şi rodirea „grâului”. De aici ies răni, jigniri, discreditări, amăgiri şi înşelare. Satan încearcă să înghită să înşele, dacă ar fi cu putintă, şi pe cei aleşi. Cred că ideea din spatele acestor adevăruri este aceea de avertizare. Indiferent ce s-ar întâmpla, de presiunile la care sunt supuşi, minciunile, dicreditările şi criticile care apar, copiii Domnului trebuie să rămână neclintiţi. Cristos ne-a spus aceste lucruri ca să nu ne şocheze atunci când se vor întâmpla, să nu ne descurajăm când trecem prin astfelt de lucruri şi ca să ne amintim că într-o zi „Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inima largă.”(Isaia 32:5) şi „Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-I slujeşte.”(Maleahi 3:18).
Pentru copiii Lui autentici El are promisiuni minunate „Nu te teme, turma mica; pentruca Tatal vostru va da cu placere Împaratia.” (Luca 12:32) şi ”toate lucrurile lucreaza împreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celorce sînt chemati dupa planul Sau.” (Romani 8: 28)