vineri, 19 iunie 2009

Două povestiri grozave


De curand am citit doua povestiri extraordinare care mi-au plăcut aşa de mult încât nu am putut să nu le scriu pe blog. Morala lor are legătură cu exemplul pe care noi creştinii trebuie să-l oferim celor din jurul nostru. Compromisul ne costă nu numai pe noi ci şi pe cei care privesc la noi ca la un exemplu de urmat. Pentru a-ţi păstra integritatea uneori plăteşti un tribut greu. Vă recomand să citiţi cu răbdare aceste istorioare adevărate şi să meditaţi asupra puterii exemplului:

Prima povestire
Cu mulţi ani în urmă, Al Capone, stăpânea oraşul Chicago din umbră. Capone nu a fost faimos pentru nici o faptă eroică. Era unul care avea notoriate în conducerea afacerilor murdare precum prostituţie şi crimă organizată. Capone avea un avocat cu porecla „Easy Eddie”. A fost avocatul lui pentru o perioadă lungă. Eddie era un avocat foarte bun. De fapt, priceperea lui în mânuirea dreptului la ţinut pe Al Capone în afara puşcăriei foarte mult timp. Pentru a-i arăta recunoştinţă, Al Capone l-a plătit foarte bine. Avocatul trăia o viaţă de lux find foarte bogat. Eddie avea un singur punct slab. Avea un băiat pe care îl iubea foarte mult. Eddie a observat că băiatul lui avea tot ce-şi dorea: îmbrăcăminte, maşini şi educaţie foarte bună. Nimic nu-i lipsea. În ciuda implicării lui în crima organizată Eddie încerca să-i dea băiatului o educaţie foarte bună. Încerca să-l înveţe binele şi răul. Eddie dorea din suflet ca fiul lui să fie un om mai bun decât era el. Cu toată bogăţia şi influenţa lui, Eddie şi-a dat seama că totuşi, nu-i poate oferi fiului său două lucruri: un nume bun şi un bun exemplu. Într-o zi Eddie s-a decis să îndrepte lucrurile greşite pe care le-a făcut. A decis să meargă la autorităţi şi să spună adevărul despre cine era Al Scarface Capone şi în felul acesta să-şi cureţe reputaţia şi să-i ofere băiatului său un exemplu de integritate. Însă, pentru aceasta trebuia să depună mărturie împotriva lui AL Capone. Şi a făcut-o. Nici un an nu a trecut şi viaţa lui Eddie a fost curmată pe o stradă lăturalnică din Chicago. Dar Eddie ştia, că-i oferise băiatului său cel mai mare dar pe care-l putea oferi, cel mai mare preţ pe care-l putea plăti. Poliţia a găsit în buzunarul său un medalion religios , un crucifix şi o poezie decupată dintr-o revistă.

A doua povestire
Cel de-al doilea război mondial a produs mulţi eroi. Un astfel de om a fost Locotenentul Comandor Butch O’Hare. El a fost un pilot de vânătoare pe portavionul Lexington în Pacificul de Sud. Într-o zi întreaga sa escadrilă a fost trimisă în misiune. După ce a decolat s-a uitat la indicatorul de combustibil şi a observat că cineva a uitat să-i umple rezervorul de benzină. Nu avea suficient combustibil pentru a finaliza misiunea şi pentru a se întoarce pe nava sa. Căpitanul i-a spus să se întoarcă pe portavion. Fără tragere de inimă, el a ieşit din formaţie şi s-a întors către navă. Când s-a apropiat de nava mamă, a văzut ceva ce l-a făcut să simtă că i-a îngheţat sângele. O escadrilă de avioane japoneze se îndrepta cu viteză către flota americană. Avioanele americane de luptă erau plecate într-un zbor operativ aşa că flota era lăsată fără apărare. N-ar fi putut prinde din urmă escadrila americană pentru a-i aduce înapoi la timp. Nu putea nici măcar să avertizeze flota de pericolul ce se apropia. Era un singur lucru de făcut. Trebuia cumva să-i împiedice să ajungă la flota americană. Lăsând la o parte orice gând cu privire la siguranţa personală, s-a năpustit asupra formaţiei japoneze. Având asupra sa o mitralieră montată pe aripă de calibru 50 a atacat prin surprindere un avion japonez, apoi altul. Butch a tras în stânga şi în dreapta lovind cât mai multe avioane japoneze până când şi-a consumat toată muniţia. Neînfricat s-a năpustit asupra celorlalte avioane încercând se le lovească o aripă sau altceva făcându-le să nu mai poată zbura. În fine, escadrila japoneză în disperare s-a întors din drumul ei. Butch O’Hare s-a întors la nava mamă. Odată întors el a raportat incidentul legat de întoarcerea lui. Filmul din aparatul montat pe aripă „a relatat” întâmplarea în detaliu, arătând cum Butch cu vitejie şi-a apărat flota distrugând cinci aparate de zbor inamice. Aceasta s-a întâmplat pe 20 Februarie 1942 şi pentru această faptă Butch a devenit primul As al marinei din al Doilea Război Mondial şi a fost primul pilot al marinei decorat cu medalia de onoare a Congresului. Un an mai târziu Butch a fost ucis într-o luptă aeriană la vârsta de 29 de ani. Oraşul său nu a permis ca memoria acestui erou al celui de-al doilea război mondial să slăbească iar aeroportul O’Hare din Chicago este numit aşa ca un tribut adus memoriei acestui mare om. Aşadar, data viitoare când treci prin aeroportul O’Hare gândeşte-te să vizitezi memorialul lui Butch, statuia sa şi Medalia lui de onoare. Este localizat între terminalul 1 şi 2. Ce au în comun aceste două povestiri extraordinare? Butch O’Hare a fost fiul lui „Easy Eddie”.

Niciun comentariu: