Quo Vadis

Lumea se cutremură, se revoltă şi se dezbină. Mulţi dintre noi am văzut imaginile şocante din Noua Zeelandă după cutremurul devastator ce a ucis cel puţin 65 de oameni şi a făcut ca sute de persoane să fie prinse sub dărâmături. Unii consideră Noua Zeelandă ca find cea mai frumoasă ţară a lumii şi un paradis pentru locuitorii ei. Acest paradis a fost lovit ca din senin, de un dezastru. Apoi, ţările musulmane se revoltă. Ca la domino, manifestaţiile au cuprins ţările din orientul mijlociu, una după alta. Ceva se întâmplă. Am ciudatul sentiment că toate acestea ne duc undeva. Şi nu e de bine. Însă, am încredere în Cel ce ne-a vorbit despre vremurile din urmă cu mii de ani înainte. Biblia vorbeşte despre semnele vremurilor: cutremure, războaie, boli foamete şi veşti de războaie. Globalizarea, controlul din ce în ce mai strict şi apostazia ne arată că anticristul se pregăteşte să apară pe scena mondială. Echilibrul fragil al lumii este pe cale să se prebuşească. În tot acest timp bisericile sunt dezbinate din pricina formelor de închinare, doctrine, atitudini şi orgolii. Este Biserica pregătită? Va putea ea se renunţe la politica bisericească, la materialism, la comoditate şi păcat? Va putea ea să fie pregătită, eficientă şi relevantă în aceste timpuri? Va putea să fie unită?

Un privilegiu uitat

Din ce în ce mai mult înţeleg dragostea lui Dumnezeu arătată oamenilor prin faptul că a hotărât să împlinească planurile Sale pe pământ prin noi. Dumnezeu este atotputernic şi ar fi putut să lucreze fără ajutorul nostru, însă, ne-a oferit cinstea de a conlucra cu El la împlinirea planului Său măreţ pe pământ. În rugăciunea „Tatăl nostru” Domnul Isus ne învaţă să ne rugăm: ...vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta...”Credinciosul este învăţat să se alinieze astfel planului divin făcându-se partaş la împlinirea acestuia prin rugăciune. Ţi s-a întâmpalt să ai sentimentul că Dumnezeu scrie istoria cu ajutorul umilei tale rugăciuni? Atunci când petreci timp cu Dumnezeu, începi să înţelegi care sunt priorităţile Lui. Apoi, El îţi pune pe inimă să ieşi din pătrăţica rugăciunilor personale şi să te rogi conform planului lui Dumnezeu global. Începi să înţelegi necesitatea de mijloci zilnic pentru Biserică, pentru ţara în care Dumnezeu te-a aşezat. Deasemeni, înţelegând rolul crucial al Israelului în vremurile acestea începi să te rogi pentru protecţia, pacea şi mântuirea poporului ales. Nu în ultimul rând, descoperi că inima lui Dumnezeu este cu cei prigoniţi pentru Numele Lui din ţările comuniste şi cele islamice şi înţelegând aceasta, începi să te rogi, cât de des poţi, pentru cei ce plătesc un preţ enorm în a urma pe Domnul. Astfel, Dumnezeu îţi oferă privilegiul de a scrie istoria cu degetul lui Dumnezeu prin rugăciune. Onoarea aceasta oferită omului produce o şi mai mare dorinţă de a ne ruga mai mult. Dacă nu ai înţeles niciodată că rugăciunea nu este o obligaţie, ci o şansă oferită de Dumnezeu, atunci este timpul să-ţi schimbi perspectiva, să înţelegi că viaţa ta contează şi că numai tu poţi alege ca ea să nu fie irosită în nimicuri, ci pusă la dispoziţia lui Dumnezeu zi de zi. Astfel, planurile Lui devin ale tale, dorinţele Lui ţi le însuşeşti iar când El biruieşte, te simţi mai mult decât biruitor în Isus Cristos. Rugăciunea ta contează!